sâmbătă, 10 ianuarie 2015

Câteodată



Câteodată, nu ştiu ce-i cu mine…
Câteodată, dorul vine să m-aline.
În beznă caut raze de lumină
Să-nsenineze ziua ce-o să vină…

Mă dor tristeţi de nimeni neştiute
Şi mă ascund în clipe abătute
Crezând că dacă sunt doar eu
Sfida-voi tot ce este greu…

Şi lacrimile-mi curg în noapte
Înfăşurate în noian de şoapte!
Şi din spărturi am adunat crâmpeie
Să întregesc un suflet de femeie...

Străină-i ziua şi-i prea rece
Iar noaptea grea abia mai trece
Şi e nespus de trist si de ciudat
Să simţi că totul este terminat...

Iar stelele în jur nu mai sclipesc
Şi-n noaptea-adâncă nu zăresc
Speranţa ce doream s-apară
În viaţa mea, dulce-amară…

Câteodată, aripile mi s-au frânt
Când am zidit un dor înfrânt,
Când din iubire ne-am trezit străini
Alt vis a-ngenuncheat în mărăcini.

20.10.2014   Adina V.